Viața de introvertit

Nu spunem multe și trăim în capul nostru. Lumea ne ia drept proști pentru că avem timp de reacție mai lung. Ne place să avem timp pentru noi, ne place să citim, să ascultăm muzică și să ne uităm la filme. Conversațiile unu la unu ne învigorează. Necesităm timp pentru a ne obișnui cu oameni noi și ne lăsăm conduși de rațiune. Trăim în lumea noastră o lume cu personaje fantastice și gânduri felurite. Purtăm conversații de unii singuri și ne relaxăm cu o carte bună. Avem putere de concentrare și ne propunem să fim experți în domeniul de activitate pe care ni-l alegem. Nu suntem la fel de asertivi ca extrovertiții, dar suntem un bun cunoscător de oameni. Când taci mai tot timpul ai vreme să pricepi natura ființei umane. Unii dintre noi se împacă mai bine cu animalele decât cu oamenii. Avem minți creative și putem fi artiști desăvârșiți. Avem și o doză de ambiție și suntem organizați. Nu ne este frică de singurătate. În contextul potrivit suntem volubili și plini de energie. Putem fi lideri, deși emoțiile noastre sunt uneori negative. Avem un stil calm de a conduce, nu ne place lumina reflectoarelor și schimbăm lumea prin reverie și reflecție. Retrași, timizi, domoli, ne planificăm din timp acțiunile și vorbele. Suntem gânditorii lumii, inovăm prin observație și atenție la detalii. Ne alegem prieteni puțini și buni, suntem pustnicul grupului de prieteni. Ne delectează jocurile de cuvinte și frumusețea în toate chipurile ei. Nu ne considerăm superiori extrovertiților, ci doar diferiți. Și ne dorim o lume în care un om poate să tacă și să viseze cu ochii deschiși fără a fi discriminat de către profesori și angajatori.