Toți se vor leaderi

Una dintre lucrurile care se caută în ziua de astăzi este leadership-ul. Drept urmare fiecare încearcă să fie leader. În timpul adolescenței mele nu-mi băteam capul cu astfel de probleme. Acum peste tot văd acest cuvânt preluat din limba engleză. Mii de articole pe această temă, mii de proiecte pe această temă, conferințe, cărți, sloganuri, chemări la acțiune de genul ”Lead the Way”. A înnebunit lumea cu leadership-ul. Se discută dacă te naști sau devii leader, caracteristicile unui leader, importanța unui leader. Până și eu am căzut în capcana de a încerca să devin un conducător. De ce oare?

Mie mi se pare că nu-i nimic în neregulă în a fi adept, adică follower. Mai puține probleme, mai puțină atenție asupra ta, mai multă siguranță. În plus, ce-i un leader fără adepți? Am citit că nu întotdeauna e bine să fii conducător în domeniul tău: deși produsul/serviciul tău este inovativ faptul că ești primul care-l scoate pe piață nu-ți asigură succesul. Cei care vin din urmă au mai mult timp să repare greșelile pe care le-ai făcut tu și să ți-o ia înainte. 

La muncă se caută conducători. Dar dacă am fi toți conducători s-ar duce aibii organizația. E important să avem câteva persoane care să gestioneze șandramaua și restul să execute. În plus, deși spunem că ne place să ne fie atacat punctul de vedere, conducător fiind, în secret îi adorăm pe cei care ne îndeplinesc ordinele: nu provoacă haos în organizație. 

Am discutat cu cineva ce înseamnă leader. Și mi-a spus că în România e acela care țipă cel mai tare. Asta cam așa e. Leader-ul la noi este stăpân peste sclavi: un neutut care te ține în tensiune în fiecare zi, care se joacă cu nervii tăi, care te umilește și care îți cere să faci mult pe bani puțini. Pe conducători îi caracterizează sociopatia și indiferența. Sunt dezagreabili dacă ar fi să ne luăm după testul Big 5. Personalități alfa care au șanse să moară de un atac de cord. Yay. 

Vrei să-ți petreci zilele țipând la alții? Atunci te rog fă-te leader. Vrei să ai o viață anostă, lipsită de spectacular? Fă-te follower. Știu. Lucrurile nu stau chiar așa. Sunt și cazuri de leaderi empatici și de followeri cu vieți extraordinare. În mare, însă, șeful e cel cu gura mare și subalternii cei care tac și înghit. Important este să nu te simți presat să devii ceea ce nu ești. 

Hai eliberare.